Despre noi

Școala Profesionala Specială Nr. 2 este situată în imediată vecinatate a Mănăstirii Mărcuța. Mănastirea a fost construită în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782). Cutremurul din 1802 deteriorează parțial mănăstirea, iar între anii 1820-1840 este înființat primul ospiciu pentru alienați.

În interiorul complexului mănăstiresc a fost internat marele poet Mihai Eminescu, pentru tratament, iar de aici a fost transferat la institutul „Caritatea’’ începând cu 2 februarie 1888.

Tot în vecinatatea mănăstirii a fost construit un camin de zi pentru copiii ai caror părinţi luptau pe front, pentru a-i pune la adăpostul lipsurilor. Casele anexe ale mănăstirii au adăpostit dupa anul 1925 o şcoală de reeducare apoi o şcoală profesională.

În anul 1950 Ministerul Muncii și Prevederilor Sociale, inființează. Centrul de Reeducare al Invalizilor nr. 1 “Ilie Pintilie„.

Școala noastră a fost înființată în anul 1951 sub denumirea de Şcoala Profesională Specială Nr. 9. La 1 aprilie 1984, Școala Profesională Specială Nr. 9 devine Centrul Şcolar Nr. 13, incluzand și elevele din str. Arges Nr. 7 și caminul școală cu eleve de clasele I –VIII.  În anul 1990, școala a trecut sub patronajul Secretariatului de Stat pentru Handicapați, iar din 1 ianuarie 1992, școala a luat denumirea de Școala Profesională Specială Nr. 2, sub patronajul Ministerului Educaţiei Nationale. Din anul 1994, școala a devenit Scoala de Arte și Meserii Nr. 2.

Inițial, școala a dezvoltat o paleta diversă de meserii, printre care, strungari, frezori, turnători, depanatori aparatură medicală, lăcătuși, tâmplari, zugravi etc. și datorită lipsei de interes pentru anumite meserii și pentru a putea fi în cocordanță cu cererea pieții și a nevoilor de pe piața muncii s-au desfiintat anumite meserii și astfel am ramas cu urmatoarele specializari: lăcătuși, tâmplari, zugravi, instalatori și bucătari.

În prezent, școala funcționează ca Școală Profesională de 4 ani sub denumirea de Școala Profesională Specială Nr. 2.